Alegeri prezidențiale 2019. Cum vor afecta modificările legislative și deciziile de prelungire a votului în străinătate rezultatele alegerilor?

Vot diaspora 2019
La alegerile europarlamentare din mai, 2019, au votat aproape 400.000 de români care lucrează în străinătate. Modificările legislative ar putea aduce la vot în jur de 500.000 de români din străinătate pentru alegerile prezidențiale - Foto: Captură TV, B1

În contextul în care tot mai mulți români cu drept de vot lucrează în străinătate, este de așteptat ca aceștia să facă diferența între candidații la prezidențiale din primul sau al doilea tur al alegerilor.

  • 370.000 de români din diaspora au votat la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, cea mai mare cifră atinsă vreodată.

  • Dacă, după noile modificări legislative, acceptarea votului prin corespondență și crearea de noi secții vor veni în jur de 500.000 de voturi din străinătate, ierarhia politică din România se schimbă pentru multă vreme, susținerea pentru PSD fiind diminuată.

  • Spre deosebire de alegerile organizate în trecut, acum românii din afara țării au posibilitatea de a vota și prin corespondență. Votul prin această modalitate e în desfășurare.

Având în vedere că apetitul electoral al românilor este în creștere, e firesc ca și statul să dea dovadă de o mai mare implicare în organizarea alegerilor (indiferent de tipul acestora), pentru că sunt de esența democrației și reprezintă unica modalitate prin care cei care dețin puterea se pot exprima. 

Chiar dacă la alegerile prezidențiale din 2014 au fost organizate 294 de secții de votare în străinătate, iar la alegerile europarlamentare din mai 2019 numărul acestora a fost suplimentat ajungându-se la 441 de secții de votare organizate pentru diaspora, cetățenii tot au fost nevoiți să aștepte ore bune pentru a-și putea exercita dreptul constituțional.

VIDEO. Miting, noiembrie 2014 la București, la care votanții din țară le mulțumesc românilor din diaspora pentru că au stat la cozi infernale pentru a vota, blocând ascensiunea lui Victor Ponta.

”În mai, anul acesta, bineînțeles că primul lucru pe care l-am făcut a fost să dublez circumscripțiile electorale, care cu toate astea, s-au dovedit a fi neîncăpătoare, în unele țări, nu în toate, dar în câteva țări au fost incidente”, preciza fostul ministru de externe Teodor Meleșcanu.

Dar pentru ca astfel de situații să nu se mai repete, trebuie ca toți politicienii indiferent de partidul din care fac parte, să lucreze la îmbunătățirea cadrului legislativ și la găsirea unor modalități alternative și simplificate de exercitare a dreptului la vot.

În acest sens, pentru prima dată cetățenii români din străinătate vor putea vota pe o perioadă mai mare de timp (8-10 noiembrie pentru primul tur al alegerilor și 22-24 noiembrie pentru cel de-al doilea tur), și de asemenea, vor putea alege între a merge să voteze într-una din cele 835 de secții ce vor fi organizate, sau să voteze prin corespondență pe baza formularelor pe care le vor primi acasă, prin poștă. Dacă pentru votul în secții s-au înscris 38.944 cetățeni, pentru votul prin corespondență regăsim un număr similar de 41.003 cetățeni, conform votstrainatate.ro. Totuși, raportând numărul total de aproximativ 80.000 de români la cifrele reale ale conaționalilor stabiliți în afara țării (aproximativ 5 milioane), realizăm că procentul celor care au înțeles să profite de facilitățile aduse este sub 2%. 

VIDEO. Filmul protestelor și cozilor la votul din străinătate de la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, realizat de Recorder.ro.

De teamă că datele lor personale transmise pe votstrainatate.ro vor ajunge cumva în evidențele ANAF și vor fi impozitați, românii s-au declarat reticenți față de inițiativă. În acest sens, Președintele Autorității Electorale Permanente, Florin Mituleţu-Buică preciza că:

”Registrul electoral, gestionat de AEP, cuprinde datele personale ale tuturor cetăţenilor români cu drept de vot. Nu am pus, nu punem şi nu vom pune aceste date la dispoziţia niciunei entităţi a statului, cu excepţia celor implicate în organizarea şi desfăşurarea proceselor electorale, deoarece instrumentele legale ne spun că nu avem voie”.

Cum la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 au votat în al doilea tur 378.811 de români în străinătate iar la alegerile europarlamentare din luna mai au votat aproape 369.775, toate calculele indică faptul că bariera celor 400.000 va fi depășită.

Se vor repeta episoadele de tristă amintire de la recentele alegeri? E greu de spus, doar timpul va decide dacă măsurile gândite de autorități vor fi suficiente pentru redarea demnității celor care din diferite motive, au fost forțați să părăsească România.

1 COMENTARIU

  1. Cred ca ar putea trece de milion numarul voturilor din diaspora, va face diferenta numarul dublu al sectiilor de vot, asta bineinteles, daca sunt amplasate in zone unde romanii sunt multi, nu prin cine stie ce coclauri!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here