Ce se va întâmpla după? O întrebare care anunță ieșirea din tunel, dar și o mare îngrijorare

Bucuresti, martie 2020
Bulevard din București, martie 2020, în timpul stării de urgență - Foto: Politiknews.ro

Deși suntem încă în mijlocul furtunii, tot mai multă lume se gândește la ce va fi după. 

În data de 10 martie s-au închis școlile, iar șase zile mai târziu președintele României a semnat decretul instituirii stării de urgență

De la acest moment au trecut aproape trei săptămâni, iar premierul Ludovic Orban a anunțat că la expirarea termenului legal de 30 de zile al stării de urgență, acesta ar putea fi prelungit.

Pentru a vă putea face o idee despre cum se va ieși din această epidemie trebuie urmărite trei state ale căror experiență pot ajuta și care sunt în față cu câteva săptămâni în ce privește evoluția pandemiei. 

E vorba de China, unde a început totul, o autocrație care a generat această criză din cauza faptului că liderii Partidului Comunist Chinez au încercat să ascundă vreme de o lună și jumătate ceea ce se întâmpla în metropola Wuhan. În afară de Coreea de Sud, Hong Kong, Taiwan și Singapore, state și teritorii aflate în vecinătatea Chinei și care au sesizat pericolul, restul planetei nu a avut reacție sau au avut-o cu mare întârziere.

Trebuie urmărită Italia, stat a cărui guvern a tratat cu superficialitate criza, măsurile de protejare au fost luate târziu, cu multe ezitări, iar virusul s-a răspândit masiv.

Și, de asemenea, trebuie urmărită Coreea de Sud care a avut o experiență nefericită cu SARS, o epidemie provocată în 2002 de un alt coronavirus care a afectat țara, într-o măsură mult mai mică, dar care au determinat autoritățile să se pregătească.

Toate cele trei state au trecut de vârful epidemiei, mai mult, în China și Coreea de Sud au început să fie ridicate măsurile de izolare a populației.

Autoritățile din Italia se gândesc să creeze un plan al ieșirii oamenilor din izolare, începând cu o testare masivă a populației pentru a descoperi cine are deja anticorpi și cine nu. Cei imunizați pot ieși din case și se pot întoarce la muncă.

România ar putea scăpa de amenințarea virusului la sfârșitul lunii mai.

Din experiența acestor state se poate spune că epidemia produce izolarea a unei țări afectate pentru o perioadă de 100 de zile de la primul caz înregistrat. 

De exemplu, în România, primul caz a fost înregistrat în data de 26 februarie, deci la sfârșitul lunii mai se poate spune că începem să ieșim din tunel. 

Asta nu înseamnă că nu vor mai fi cazuri de îmbolnăvire sau decese, dar vor fi mult mai puține ca în perioada de vârf. Lungimea acestei perioade depinde mult și de ce se întâmplă în jur. Posibile tratamente sau proceduri medicale pot reduce această perioadă, dar există și posibilitatea să se lungească dacă nu sunt respectate măsurile de distanțare socială.

După aceste 100 de zile, atât guvernul cât și oamenii vor începe să fie preocupați în mod semnificativ de ieșirea din izolare și reînceperea activităților.

Vor fi foarte puține tranzacții imobiliare în primele săptămâni după criză, dar se vor cumpăra în continuare alimente, medicamente și echipamente medicale. 

Dar lumea în care ne vom reîntoarce cu toții se va fi schimbat definitiv. Cel puțin pentru o vreme, în opinia mea, între șase luni și doi ani, nu va mai avea nicio legătură cu perioada de dinainte de criză.

Vor fi mici investitori care-și vor fi pierdut afacerile. Vor fi companii afectate profund pentru că oamenii nu vor mai fi interesați, în prima fază, de produsele lor. E vorba de constructorii de automobile, unde va fi nevoie de o intervenție masivă a statului, dar și de alte sectoare, cum ar fi cel al construcțiilor. 

Prețul caselor va scădea semnificativ și vor fi foarte puține tranzacții în primele săptămâni după sfârșitul epidemiei. Turismul și transportul aerian vor fi grav afectate în prima fază, de asemenea, comerțul cu haine, încălțăminte, zona restaurantelor și cea a divertismentului. Oamenii nu vor avea resurse, dar nici disponibilitatea de a cheltui bani. Unii experți anunță că vom asista la prima criză majoră din domeniul serviciilor. Cei care produc, își vor reveni mai repede.

În principal, imediat după ieșirea din criza medicală, oamenii vor fi preocupați să se protejeze în continuare pentru că există posibilitatea ca epidemia să se întoarcă odată cu toamna. Deci medicamentele, alimentele, produsele sanitare vor fi principalele achiziții din timpul acestei veri.

Omenirea, înainte de epidemie, se afla în mijlocul unei crize a forței de muncă, nu într-una a resurselor.

Un rol important îl va avea desigur guvernul, care va trebui să găsească soluții rapide pentru ieșirea din criza economică. Și asta pentru a evita o explozie socială. 

Oamenii nu vor mai avea afaceri, locuri de muncă, resurse. Cred că soluții vor fi propuse atât la nivelul Uniunii Europene, dar și la nivelul fiecărui stat. În acest fel, șocul poate fi estompat. Virusul a reprezentat o amenințare globală, rezolvarea crizei provocate de acesta ar trebui să fie, de asemenea, tot globală.

Cu măsuri corecte și rapide, criza economică poate fi în formă de “V”, adică o cădere abruptă, urmată de o ieșire rapidă, unele analize financiare promovează chiar un termen de trei luni, urmând ca în ultimul trimestru al acestui an să se înregistreze o creștere robustă a economiei mondiale. Aceasta e varianta optimistă. Variantele pesimiste sunt mult mai multe, fiecare dintre noi se poate gândi la una dacă nu a făcut-o încă.

Ceea ce trebuie să nu uităm, în schimb, e că această criză provocată de un virus, a venit pe fondul unei dezvoltări economice fără precedent. Omenirea se afla în mijlocul unei crize a forței de muncă și nu într-una a resurselor. Tehnologia, dezvoltarea fără precedent a domeniului IT (Information Technologies), dar și amortizarea rapidă a investițiilor din lumea digitală au dus la creșterea productivității, a eficienței, dar și la o căutarea asiduă de personal calificat care să lucreze în noile industrii. 

Populismul va putea fi învins doar dacă va exista o ieșire rapidă din criza economică.

Această criză va veni cu o cerere mare de personal în domeniul medical, dar și o creștere a cererii în domenii strategice, cum ar fi apărarea, logistica, transporturile, producția de echipament medical.

După criza testelor Covid-19, a medicamentelor adecvate, a echipamentelor medicale de protecție pentru personal, dar și pentru populație, fiecare stat va dezvolta o nouă strategie de apărare, una care va include și lupta cu un inamic necunoscut, cum ar fi un minuscul virus. Nimeni nu va dori să repete prea curând această experiență de închidere bruscă a întregii lumi.

Deci, nu numai că va trebui să refacem ce a fost distrus, dar vor apărea noi nevoi.

Nu e clar în acest moment, în ce măsură vor fi zdruncinate sistemele politice, dar în mod sigur vor fi. Vor exista schimbări majore și există o bună posibilitate ca discursul rațional să-l învingă pe cel populist. Dar e numai o posibilitate pentru că, în general, astfel de crize majore sunt urmate de o mare neliniște socială.

Populismul poate fi învins doar dacă va exista o ieșire rapidă din hăul economic care s-a căscat la picioarele noastre. 

 

1 COMENTARIU

  1. Eu cred ca populismul nu mai are prea mari sanse in Romania, dupa ce se vede criza groaznica a sistemului medical, distrus de coruptie politica si incompetenta. Cui incearca sa castige ceva cu sloganuri populiste, i se poate pune o intrebare foarte, foarte simpla : unde sunt cele 8 spitale regionale promise in campania 2016?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here