Cine este Mircea Diaconu, candidatul susținut de Victor Ponta și Tăriceanu?

Mircea Diaconu, actor
Mircea Diaconu era văzut ca o soluție la Klaus Iohannis. Ponta își dorea o mare alianță Pro România, ALDE și PSD în jurul actorului, obiectiv care nu i-a reușit, campania acestuia fiind destul de ștearsă - Foto: Facebook/Mircea Diaconu

Victor Ponta, liderul Pro România, și-ar fi dorit o alianță cu ALDE și PSD în jurul lui Mircea Diaconu, dar n-a reușit să o facă, social-democrații rămânând în spatele Vioricăi Dăncilă.

  • Actorul nu are o campanie electorală extrem de vizibilă, dar după demiterea Guvernului PSD are șanse să intre în turul doi dacă reușete să se impună ca o soluție pentru nehotărâți, iar prezența la vot nu este mare.

  • Strategia prezidențială a acestuia seamănă mult cu cea a lui Sorin Oprescu din 2012 când a câștigat Primăria Bucureștiului din postura de candidat semi-independent.

  • Drumul spre turul doi e dificil pentru că nu are o formațiune politică mare în spate, ceea ce-i reduce șansele de reușită, Dan Barna și Viorica Dăncilă, având un avantaj din acest punct de vedere, dar fostul europarlamentar se bucură de o notorietate de invidiat.

Mircea Diaconu, 69 de ani, și-a depus candidatura pentru președinția României în cursul acestui an, sâmbătă, în dată de 21 septembrie 2019.

“Apelul meu este să încercăm pe cât posibil să refacem speranța, încrederea în noi și viitorul nostru, cei care cred în românism, oriunde s-ar afla. Din fericire, avem o șansă, ultima, depinde câți vom fi”, a declarant Mircea Diaconu la sediul BEC, în ziua în care și-a depus candidatura.

Potrivit declarațiilor pe care le-a făcut Mircea Diaconu la sediul BEC, acesta este susținut de ALDE (Tăriceanu) și de partidul Pro România (Victor Ponta) prin alianța electorală “Un om”, ai cărei președinți sunt Monica Nicolai și Sorin Cîmpeanu.

Întrebat de ce nu au venit să îl susțină liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, și cel Pro România, Victor Ponta, Mircea Diaconu a adăugat: “Lăsați orice argument din sfera guvernării. (…) Președintele are cu totul alt culoar. (…) Până acum, președinții au fost eminamente politici și partizani, frânând o bună guvernare și administrare a țării”.

VIDEO. Mircea Diaconu, interviu la RFI (Radio France International), în care își justifică intenția de a candida la președinție

Alegerile prezidențiale vor avea loc în luna noiembrie a acestui an, iar Mircea Diaconu este unul dintre candidații care mizează pe dorința alegătorilor de a produce o schimbare în bine.

Mircea Diaconu s-a născut în data de 24 decembrie 1949 în comuna Vladesti, Muscel, România. Este actor, om politic și fost profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București.

A fost director al Teatrului “Nottara” din București, însă a demisionat din această funcție, fiind declarat în conflict de interese în urma acțiunii penale a Agenției Naționale de Integritate, deoarece cumula două funcții publice. Diaconu nu s-a prezentat la termenele de judecată, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat și ea incompatibilitatea, el renunțând la rolul din Guvern.

A fost membru în Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) până în anul 2004 din partea PD, senator din partea PNL din 2008 până în 2012, europarlamentar independent, membru al grupului ALDE și vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură și Educație din 2014 până în 2019.

Mircea Diaconu a absolvit Liceul la Câmpulung Muscel în 1967 și IATC I.L. Caragiale în 1971. A debutat la Teatrul Bulandra în anul 1970, cu un rol în “Harfă de iarbă” de Truman Capote.

Debutul în cinematografie l-a avut un an mai târziu, în 1972, cu un rol în filmul “Nuntă de piatră”, după Ion Agârbiceanu, în regia lui Dan Pița.

Din 1972 până în anul 1982 a fost angajat de către Liviu Ciulei la Teatrul Bulandra, iar în 1982 a devenit actor la Teatrul Nottara.

VIDEO. Fragment din filmul “Mere roșii”, realizat în anul 1976, o dramatizare a romanului “Balanța”, scris de Ion Băieșu

Mircea Diaconu a fost primul actor din România care și-a dat demisia, devenind liber profesionist (1990), pentru ca apoi să revină în teatru ca angajat în anul 2001. A mai avut colaborări la Theatrum Mundi (“Teatrul descompus” de Matei Vișniec, regia Cătălina Buzoianu) și Teatrul Național “I.L. Caragiale (“Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză).

Între anii 1977 și 1978 a fost asistent la Actorie, la clasa Olgăi Tudorache, la IATC, instituție în care a predat apoi cursuri de actorie, din 1991 până în 1998.

Lumea teatrului nu a fost lipsită de incidente pentru Mircea Diaconu, deoarece acesta a fost acuzat de nepotism în timp ce deținea funcția de manager al Teatrului Nottara. Acesta a fost acuzat la acea vreme că și-a angajat soția (Diana Lupescu) pe post de regizor artistic de gradul I, pe care a renumerat-o din fondurile Teatrului pe contracte ce implică drepturi de autor. În urma procesului care s-a desfășurat pe marginea acestui incident, Mircea Diaconu a fost găsit nevinovat.

Împreună cu soția sa, Maria Diana Diaconu, cunoscută ca actrița sub numele de Diana Lupescu, are doi copii.  

Mircea Diaconu a intrat în politică în 2008, când și-a anunțat candidatura pentru un loc în Senat din partea PNL

Potrivit MEDIAFAX, Mircea Diaconu și-a anunțat intrarea pe scena politică într-o conferință de presă care a avut loc la Pitești. La acea vreme, Diaconu s-a anunțat candidatura pentru un post de Senator în colegiul Curtea de Argeș – Câmpulung Muscel, motivând alegerea acestui colegiu prin faptul că este născut în comuna Vladesti. 

La acea vreme, Diaconu a declarat, citat de mediafax.ro, că a fost o perioada dificilă pentru el. “De spaima și griji, nu am dormit câteva nopți după ce am primit această propunere. Am fost membru PCR, am fost unul dintre cei mai tineri membri PCR, am fost făcut cu sila în anul ÎI de facultate, după note, iar în 1989 eram un foarte bătrân membru de partid. De atunci, PNL este primul partid în care mă înscriu. Cel mai important lucru pentru un actor este efortul pe care-l face de a se muta dintr-o cutie într-alta, este vorba de percepția publică a oamenilor, alegătorii știu că actorii sunt într-o parte, politicienii într-o parte, fotbaliștii în altă parte, e foarte greu să te muți dintr-o cutie în alta”.

Mircea Diaconu a mai spus la acea vreme că politica trebuie luată în serios, iar el asta va face, apreciind totuși că politica a ajuns “o zona compromisă, suficient de compromisă și pentru că, de-a lungul anilor, au intrat în politică oameni care nu aveau nicio pregătire specifică și s-au comportat ca atare”.

Mircea Diaconu a fost membru fondator al Alianței Civice (din 7 noiembrie 1990) și a fost membru al Partidului Național Liberal (PNL) între 2008 și 2014.

Din 2008, Mircea Diaconu este membru în Comisia de cultură, arte și mijloace de informare în masă a Senatului, iar de la începutul anului 2009 este și în Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.

Potrivit MEDIAFAX, în urma interogării informațiilor disponibile pe site-ul Senatului, Diaconu a participat, în timpul mandatului său, la 25 de inițiative legislative, în domenii ca patrimonial cultural, cinematografia, libertatea religioasă, educația, sănătatea, cât și la 16 moțiuni. A luat de 80 de ori cuvântul în plen și a făcut 12 declarații publice, arată un articol publicat de MEDIAFAX la data de 1 mai 2012.

A mai cochetat politic cu Convenția Democratică, pentru ca mai apoi să se alăture lui Varujan Vosganian și să intenționeze să candideze, în 1996, la Primăria Capitalei. Din 1 mai 2012 a fost numit Ministru al Culturii.

Mircea Diaconu a candidat și ca independent la alegerile pentru Parlamentul European, după ce și-a dat demisia din Parlament la 19 martie 2014. BEC a respins candidatura sa în data de 2 aprilie 2014, iar în data de 9 aprilie, Curtea de Apel București (CAB) a decis definitiv că Mircea Diaconu poate candida la alegerile pentru Parlamentul European. A fost ales europarlamentar în data de 25 mai 2014, potrivit agerpres.ro.

Mircea Diaconu, declarație de avere

Potrivit ziuaconstanta.ro, până la 2 octombrie 2019, 14 candidați pentru alegerile prezidențiale au fost validați și și-au depus declarațiile de avere și de interes pentru raportul vizat, printre aceștia numărându-se și candidatul Mircea Diaconu.

Din declarația de avere depusă la BEC, declarație disponibilă și pe declarații.integritate.eu, reiese că actorul Mircea Diaconu a încasat anul trecut peste 200.000 de euro de la Parlamentul European și are în conturi aproape 120.000 de euro.

Familia Diaconu are 5 terenuri intravilane de aproape 4.200 metri pătrați, cumpărate sau moștenite, două case, o casă de vacanță, un apartament și un “grajd personal” de 50 mp.

De asemenea, are trei mașini – Citroen Mehari fabricat în 1971, un Aro 10 din 1996 și un Smart produs în 2001.

Diaconu are două pensii, una de vârstă și una de merit, care i-au adus anul trecut, în total, 90.000 de lei.

Soția sa a trecut în declarația de avere o sumă de peste 48.000 de lei încasați că regizor artistic la Nottara și o pensie de 5.310 lei.

De la scena artistică la scena politică. Ce șanse are Mircea Diaconu să fie ales președinte la alegerile din 2019

Până în momentul actual, Mircea Diaconu este susținut în cursa pentru președinția României de partidele ALDE și Pro România. Cu toate acestea, potrivit unui comunicat publicat duminică, 13 octombrie, între cele două partide s-ar fi produs o ruptură. Relația dintre cele două partide începe să scârțâie din cauză că amândouă susțin același candidat. Călin Popescu-Tăriceanu și-a arătat nemulțumirea față de deciziile partenerilor, motivând că nu are aceeași viziune cu Pro România în ceea ce privește viitorul guvern.

„Cu Pro România colaborăm ca să-l susţinem pe Diaconu. Avem un proiect comun cu Diaconu, fără îndoială, nu împărtăşim aceeaşi viziune legată de formarea viitorului guvern, că văd că Pro România vrea o formulă care să includă din nou PSD-ul şi noi abia ne-am despărţit de PSD, ne ajunge, dacă pe ei i-a cuprins dorul, în fine, nemaivorbind de faptul că nu cred că Iohannis va mai încredinţa mandatul de formare a unui guvern către o formulă în care PSD-ul să aibă rolul principal”, a declarat Călin Popescu-Tăriceanu într-o conferinţă de presă susţinută la sediul ALDE Sibiu.

Un dezechilibru între cele două partide susținătoare ale lui Mircea Diaconu ar putea avea efecte negative atât în rândul membrilor celor două partide, cât și în rândul alegătorilor.

 

Carieră politică și artistică 

Mircea Diaconu, istoricul legislaturilor și funcțiile ocupate

Potrivit informațiilor de pe site-ul europarl.europa.eu, este disponibil următorul istoric al candidatului Mircea Diaconu pentru președinția României.

Grupuri politice

1.07.2014 – 1.17.2019 – Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa – Membru

Partide naționale

1.07.2014 – 1.07.2019 – Independent (România)

Vicepreședinte

07.07.2014 – 18.01.2017 – Comisia pentru cultură și educație

23.01.2017 – 01.07.2019 – Comisia pentru cultură și educație

Membru

01.07.2014 – 18.01.2017 – Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

14.07.2014 – 01.07.2019 – Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Macedonia de Nord

19.01.2017 – 01.07.2019 – Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Principalele activități parlamentare

Contribuțiile la dezbaterile în plen

Statul de drept în România (dezbatere), 15.04.2019

Instituirea programului “Europa creativă” (2021 – 2027) – dezbatere, 28.03.2019

Statul de drept în România (B8-0522/2018), 13.11.2018

Rapoarte în calitate de raportor

RAPORT referitor la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul European al patrimoniului cultural, 17.11.2016

RAPORT Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural European, 24.06.2015

Rapoarte în calitate de raportor alternativ

RAPORT referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului “Europa creativă” (2021 – 2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013, 04.03.2019

RAPORT referitor la noua agendă europeană pentru cultură, 23.11.2018

RAPORT referitor la barierele structural și financiare în calea accesului la cultură, 14.05.2918

Avize în calitate de raportor pentru aviz

AVIZ referitor la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană: cel de-al 7-lea raport al Comisiei Europene, 20.03.2018

AVIZ referitor la posibilitatea de a extinde protecția indicațiilor geografice ale Uniunii Europene la produsele neagricole, 18.06.2015

Avize în calitate de raportor alternativ pentru aviz

AVIZ referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, 16.11.2018

AVIZ referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind importul bunurilor culturale, 08.06.2018

AVIZ referitor la situația din Ungaria (în urma Rezoluției Parlamentului European din 17 mai 2017), 17.05.2018

Propuneri de rezoluţie

PROPUNERE COMUNĂ DE REZOLUȚIE referitoare la distrugerea siturilor culturale de către ISIS/Daesh, 28.04.2015

Întrebări

Scoaterea din Dunăre a navelor scufundate, 21.03.2017

Suspiciuni întemeiate privind posibile abuzuri din partea Serviciului norvegian de protecție a copilului – Barnevernet, 21.01.2016

Alte activități parlamentare

Sprijinirea patrimoniului cultural prin intermediul politicii de coeziune, 18.12.2017

Sprijinirea educației prin intermediul politicii de coeziune, 18.12.2017

Apărarea și ocrotirea patrimoniului cultural din Siria, 06.11.2017

Declarații scrise (până la 16 ianuarie 2017)

Declarație scrisă referitoare la accesibilitatea locuințelor pentru comunitățile vulnerabile, 12.09.2016

Declarație scrisă referitoare la siguranța aviației și zborurile periculoase ale avioanelor militare, 05.10.2015

Mircea Diaconu a avut numeroase roluri în cinematografie, filmografia cuprinzând:

1972 – Adio, dragă Nela!

1972, spectacol TV – Metamorfoze

1972 – Nuntă de piatră

1973 – Explozia

1974 – Capcană

1975 – Actorul și sălbaticii

1975 – Filip cel Bun

1976 – Cuibul salamandrelor

1976 – Mere roșii

1977 – Împușcături sub clar de lună

1978 – Profetul, aurul și ardelenii

1978 – Din nou împreună

1979 – Audiență

1979 – Bietul Ioanide

1979 – Înainte de tăcere

1979 – Vacanță tragică

1980 – Artista, dolarii și ardelenii

1980 – Casa dintre câmpuri

1981 – Pruncul, petrolul și ardelenii

1981 – De ce trag clopotele, Mitică?

1981 – Semnul Șarpelui

1982, spectacol TV – O scrisoare pierdută

1982 – Așteptând un tren

1982 – Calculatorul mărturisește

1982 – Secvențe

1982 – Sfârșitul nopții

1983 – Buletin de București

1983 – Amurgul Fântânilor

1983 – Căruța cu mere

1984 – O lumina la etajul zece

1984 – Siciliana

1984 – Cumpărătorul de clopote

1984 – Horea

1985 – Căsătorie de repetiție

1985 – Promisiuni

1987 – Zâmbet cu soare

1988 – Secretul armei secrete

1988 – O vară cu Mara

1989 – Întâmplări cu Alexandra

1990 – Campioana

1992 – Telefonul

1993 – Asfalt Tango

1996 – Dănilă Prepeleac

1999 – Față în față

2000 – Corul pompierilor

2002 – Filantropica

2004 – Aventurile unei zile

2006 – Legături bolnăvicioase

2006 – Happy End

2006 – Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii

2007 – Ticăloșii

2008 – Tache

2015 – Doar cu buletinul la Paris

Mircea Diaconu a avut numeroase roluri interpretate pe scena teatrului, în timp ce a fost angajat ca actor

Teatrul Bulandra

1972 – Revizorul, de Gogol, regia Lucian Pintilie

1973 – A 12-a noapte, de Shakespeare, regia Liviu Ciulei

1977 – Răceala, de Marin Sorescu, regia Dan Mincu

1978 – Furtuna, de Shakespeare, regia Liviu Ciulei

Teatrul I.C. Nottara

1982 – Cum vă place, de Shakespeare, regia Lucian Pintilie

1983 – Pădurea, de Ostrovski, regia Constantin Marinescu

1984 – Ultimul bal, după Liviu Rebreanu, regia Dan Mincu

1986 – Burghezul gentilom, după Moliere, regia Alexandru Dabija

1988 – Într-o dimineață, de Mihai Ispirescu, regia Dan Mincu

Teatrul descompus, de Matei Vișniec, regia Cătălina Buzoianu

Teatrul Național I.L. Caragiale

Ghetou, de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză

Mircea Diaconu este și autor, având trei publicații, toate înainte de Revoluție

1977 – “Șugubina” – debut premiat de Uniunea Scriitorilor

1980 – “La noi când vine iarnă”

1985 – “Scaunul de pânză al actorului” (eseuri)

 

 

 

 

 

 

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here