George Soros, despre Trump, Viktor Orban, Brexit și adversarii lui: „Sunt mândru de dușmanii pe care îi am“

George Soros, dușmanul tradițional al politicienilor populiști. Foto: Niccolò Caranti/Wikimedia

Miliardarul care și-a făcut dușmani în toate colțurile lumii vorbește într-un interviu publicat în The Guardian despre populism, despre Trump și despre puternicii săi inamici.

Rar trece câte o săptămână fără ca un politician naționalist să nu-l atace pe George Soros – el e mereu personajul negativ care vrea să supună planeta cu planurile lui subversive. Anul trecut, Trump susținea că Soros ar plăti imigranți ca să intre ilegal în Statele Unite; în Turcia, Erdogan îl descria drept “un bărbat care tocmește oameni ca să dividă națiunile și să le sfărâme”; în Italia, Matteo Salvini a declarat că Soros vrea ca țara “să devină o uriașă tabără de refugiați pentru că lui îi plac sclavii”.

Luna trecută, sprijinul financiar pe care Soros l-a oferit mișcării anti-Brexit Best for Britain l-a făcut pe fostul lider al partidului UKIP Nigel Farage să-l catalogheze drept “cel mai mare pericol pentru întreaga lume vestică”.

Putin l-a acuzat că pune la cale revoluții în țările de la granițele Rusiei, iar în 2015 fundațiile lui filantropice au fost interzise de Moscova sub pretextul că ar reprezenta “amenințări la adresa securității statului”.

Dușmanii îl energizează pe Soros

La Budapesta, orașul său natal, Soros a devenit persona non-grata, după ce premierul de extremă-dreapta, Viktor Orban, a umplut străzile cu sute de panouri ce îi avertizau pe unguri să nu-l lase să fie cel care râde la urmă.

Deși a îmbătrânit luptând cu puternicii săi inamici, Soros, care va implini 90 de ani în 2020, încă e o “piatră” tare. Vorbește ezitant, deseori având nevoie de câteva secunde pentru a găsi cuvintele potrivite, cu un soi de iritare în privire, ca și cum creierul procesează mai repede ideile decât i se mică gura. Dar aparențele pot fi înșelătoare: la vârsta lui, George Soros încă este foarte activ, împărțindu-și timpul între biroul din Manhattan și vila din nordul New York-ului, unde trăiește cu a treia sa soție, Tamiko, și e mai multe luni pe drumuri.

Dar nu de starea lui fizică trebuie să se intereseze temuții săi adversari: mintea sa, mereu ageră, mereu în căutare de noi idei, perspective și provocări, e cea care le dă de furcă. Întrebat de reporterul Shaun Walker ce anume îl susține în fața acestor atacuri foarte intense din toate direcțiile, Soros i-a răspuns: “Mă provoacă și mă energizează. Când mă uit la lista oamenilor, mișcărilor și țărilor care mă atacă, asta mă face să simt că fac ceva corect. Sunt mândru de dușmanii pe care îi am.”

Lista celor care l-ar vrea scos din joc pe Soros e impresionantă. Și chiar dacă Orban a făcut din el dușmanul numărul 1, miliardarul nu ia personal conflictul lor: “Disputa dintre noi nu este personală, ci ideologică, avem viziuni opuse asupra lumii.”

Un miliard de dolari pe an pentru schimbarea lumii

De-a lungul anilor, investițiile pe care Soros le-a făcut au avut un impact pe care cei mai mulți oameni nu-l pot concepe, scrie The Guardian. În anii ’70 și ’80 el a făcut avere decât toți cei din branșă cu fondul său de investiții speculative și curând a început să cheltuiască banii la fel de repede cum îi făcea.

Averea lui actuală este estimată la opt miliarde de dolari, chiar și după ce a transferat 18 miliarde din fondurile proprii în fundațiile sale. Și pe lângă asta, în prezent cheltuiește un miliard de dolari anual în toată lumea. “Să-mi cheltuiesc banii colecționând tablouri nu m-ar satisface”, spune el. Dar recunoaște că dărnicia lui nu vine din altruism: “Am un ego mare și mi-l satisfac încercând să fac lumea mai bună.”

A început prin finanțarea mișcărilor pro-democrație din fostul bloc comunist. Prima fundație Soros a fost lansată în Ungaria, în 1984: un proiect mai mult simbolic prin care importa copiatoare care să-i ajute pe dizidenți să-și răspândească mesajele. A fost o linie de la care a dezvoltat-o ulterior în Rusia, unde a cheltuit aproape 100 de milioane de dolari în anii ’90, conectând universitățile la internet.

De atunci, miliardarul american a sprijinit numeroase cauze din toată lumea, de la programe culturale la proiecte de ajutor medical. Dar tema centrală a investițiilor sale a fost mereu conceptul de “societate deschisă” (“open society”), notează The Guardian.

Într-o colecție de esee și discursuri publicate luna trecută, intitulată “In Defense Of Open Society” (“În apărarea societății deschise”), Soros susține că acum trăim într-un “moment revoluționar”. El evocă alte două momente similare: Al Doilea Război Mondial și căderea comunismului, care a marcat începutul acțiunilor sale filantropice.

Miliardarul american crește constant valoarea contribuțiilor filantropice. Contestatarii săi îl acuză că banii lui provoacă interferențe politice și dezbină popoare. Foto: Niccolò Caranti/Wikimedia

Imediat după căderea regimurilor opresive din Europa Centrală și de Est, Soros se simtea ca acasa: oamenii și politicienii erau mai deschiși și mai toleranță. Dar atunci, lucrurile s-au schimbat. “Fluxul s-a întors împotriva mea”, spune el.

“Societatea deschisă va avea mereu dușmanii săi”

Născut într-o familie de evrei în Ungaria anului 1930, Soros a petrecut Al Doilea Război Mondial ascunzându-se. Tatăl său a făcut rost de documentele care i-au dat o identitate falsă, protejându-l de ocupația germană și aliații horthiști care îi trimiteau pe evrei în lagărele de exterminare.

În 1947, el a părăsit, Ungaria comunistă și a plecat în Anglia, unde a avut diverse joburi mărunte, inclusiv salvamar la o piscină, portar într-o gară și muncitor la o fabrică de manechine. În 1949 a fost admis la London School of Economics, unde a studiat la școala filosofului Karl Popper, al cărui concept de societate deschisă l-a marcat și avea să-l urmeze toată viața. Viziunea lui Popper era că societățile închise susțin că ele au adevărul suprem căruia populația trebuie să i se supună, iar societățile deschise sunt cele care le permit și chiar le cer cetățenilor să facă alegeri proprii.

Trăind în două regimuri opresive, cel fascist și cel comunist, Soros a devenit obsedat de această idee. A petrecut ani citind și scriind și și-a continuat eforturile filantropice. În cartea sa, el explică că principiul care trebuie apărat permanent: “Societatea deschisă va avea mereu dușmanii săi și fiecare generație trebuie să-și reafime adeziunea pentru ca ea să supraviețuiască.”

Mândru de Ucraina

Soros s-a mutat în SUA în 1956. Planul lui era să se angajeze pe Wall Street, să facă 500.000 de dolari la bursă și apoi să se întoarcă la Londra ca să studieze filosofia. A avut câteva posturi de trader înainte de a conduce unul dintre primele fonduri de investiții speculative. Și-a dat seama că se pricepea prea bine să facă bani ca să renunțe, intrând și ieșind repede de pe diferite piețe. Mare parte din succesul său se datorează faptului că învăța din greșelile pe care le făcea.

În 1992, Soros a devenit faimos: “omul care a spart banca Angliei” a făcut o avere colosală pariind împotriva lirei sterline și contribuind la “miercurea neagră”. Guvernul britanic a fost nevoit să retragă lira din mecanismul ratei de schimb, iar Soros a câștigat atunci un miliard de dolari. Tabloidele l-au atacat fără milă, dar el a susținut că a făcut ceea ce oricum ar fi făcut altcineva. A mai spus că rolul lui în “miercurea neagră” a fost supralicitat și că a făcut asta pentru a trece la alt nivel: “Special am lăsat să se întâmple asta ca să-mi fac o platformă de la care să vorbesc despre alte teme. Și a mers. Dintr-o dată, aveam o voce care putea fi auzită”, scrie el în cartea sa.

Soros și-a mărit semnificativ cheltuielile filantropice. Spre deosebire de birocrația din alte trusturi, unde deciziile sunt luate de echipe de conducere, el este implicat personal în discuțiile care stabilesc unde se duc banii. Când vorbești cu el, ai sentimentul că este atras mai degrabă de injustițiile structurale decât de cele individuale, notează Shawn Walker.

Când a avut ocazia, Soros a oferit și ajutoare umanitare: 50 de milioane de dolari pentru a-i ajuta pe locuitorii din Sarajevo în timpul războiului civil din anii ’90; burse pentru peste 30.000 de cercetători din Rusia la începutul anilor ’90. Dar e mai pasionat de reformarea instituțiilor decât de ajutoarele de urgență care salvează vieți.

Întrebat care este proiectul cu care se mândrește cel mai mult, Soros vorbește despre proiectul politic din Ucraina, incomplet dar promițător, unde fundația sa a susținut numeroase programe ale societății civile în ultimele decenii. “Mereu am căutat succesul pe termen apropiat, dar odată cu experiența am ajuns la concluzia că succesul real are nevoie de 25 de ani. Luați o țară ca Ucraina: a avut mai multe revoluții, fiecare a eșuat, iar acum au alegeri libere și corecte”, a răspuns el, făcând referire la alegerile prezidențiale din acest an, câștigate de Volodimir Zelenski.

Aceste revolutii, spune Soros, erau inevitabile, dar nu suficiente: “Dacă n-au succes, dictatorii merg întotdeauna prea departe, pentru că n-au verificări și echilibre care să-i oprească (…) În general, revoluțiile nu reușesc. Trebuie să dezvolți instituții, cu asta se ocupă societățile deschise.”

În trecut, Putin l-a acuzat pe Soros că provoacă tulburări. Miliardarul neagă, dar o face într-o manieră care nu-i pe placul președintelui rus: “Oamenii s-au revoltat. Și le-am permis să o facă prin mai mulți pași, cu ajutorul fundațiilor, cum ar fi sondajele de opinie reale.”

Tocmai asta îi irită la culme pe criticii săi – una e să ofere plase pentru țânțari și acces la apă în țările foarte sărace și alta e să finanțeze presa critică și ONG-urile care militează pentru drepturi civile, notează The Guardian.

Lupta cu “creatorul mafiei de stat”

În ultima vreme, Orban a devenit cel mai feroce inamic al lui Soros. Asta cu toate că în tinerețe, ca anticomunist, la finele anilor ’80, Orban și camarazii lui au primit bani de la Soros. Ba chiar Orban a câștigat și o bursă de studiu pentru un an la Oxford, în 1989, scrie ziarul citat.
Trei decenii mai târziu, premierul ungar vorbește despre “un plan Soros” pentru aducerea a milioane de refugiați în Europa și distrugerea continentului.

Anul trecut, parlamentul de la Budapesta a adoptat legea “Stop Soros”, care, printre altele, impune o taxă de 25% pentru orice organizație care le oferă ajutoare imigranților. Iar Universitatea Central Europeană, fondată de George Soros, a fost nevoită să-și mute cea mai mare parte a activității de la Budapesta la Viena.

Viktor Orban a făcut din Soros cel mai rău dușman al poporului. Foto: Avid Plas/Wikimedia

Ca mulți dintre contestatarii lui Soros, Orban n-a ezitat să facă și aluzii antisemite în atacurile sale. “Luptăm cu un inamic care e diferit de noi. Nu luptă deschis, ci se ascunde. Nu atacă direct, ci viclean. Nu-i drept, ci josnic. Nu este național, ci internațional. Nu crede în muncă, ci în speculații cu bani; nu are pământul lui, dar simte că lui îi aparține toată lumea”, spunea premierul Ungariei într-un discurs în care “l-a înfierat” pe Soros.

Contactat atunci de reporterul de la The Guardian, purtătorul de cuvânt al lui Orban a negat că ultima referință din mesajul acestuia ar fi avut o semnificație antisemită.

Soros explică pentru The Guardian de ce îl contestă pe premierul Ungariei: “Suntem în capetele opuse ale conceptului nostru despre o societate bună. L-am susținut pe Orban fiindcă atunci era un susținător activ al societății deschise. Dar a devenit un exploatator și creatorul mafiei de stat”

Despre Elizabeth Warren: “L-ar face praf pe Trump”

În ultimii ani, miliardarul american a devenit unul dintre cei mai importanți finanțatori ai Partidului Democrat din SUA. Dar insistă că nu vrea să sprijine public vreun candidat: “Asta nu trebuie să decidă un donator important, alegătorii trebuie să decidă”, susține el. Însă vorbește în termeni buni despre Elizabeth Warren: “Are experiența și energia pentru această poziție. Înțelege defectele sistemului influent și are multe idei inovative despre cum să le repare. L-ar face praf pe Trump în dezbateri.”

Soros susține că-i plac și planurile fostei senatoare de a mări taxele pentru bogați. În ciuda profiturilor sale, Soros se consideră un critic de multă vreme al sistemului financiar actual. “Inegalitatea bogăției în Statele Unite a contribuit cu siguranță la ridicarea lui Trump”, spune el.

În ’97, Soros scria că noțiunea de capitalism laissez-faire (capitalismul liber de orice formă de control al statului) este o amenințare pentru orice societate deschisă. Soros a declarat pentru The Guardian că ar pune o taxă pe avere, inclusiv pe a lui, pentru că acesta e cel mai bun mod de a finanța cheltuielile impuse de criza climaterică, o zonă în care el simte că administrația Trump e un dezastru. “Există o legătură între problemele unei societăți deschise și problemele schimbării climaterice… Ai pe cineva ca Trump care o neagă și asta face foarte greu să iei măsurile necesare pentru a pune situația sub control”, a explicat miliardarul.

“Sunt dispus să-mi risc viața pentru ideile mele”

Pe măsură ce atitudinea anti-Soros a crescut în mai multe părți ale lumii, inclusiv în România, echipa lui a trecut la măsuri suplimentare de securitate. Anul trecut, un dispozitiv exploziv a fost expediat la locuința lui din New York. A fost depistat repede și nimeni n-a avut de suferit, dar asta arată că ideile și banii lui Soros îl pot costa viața. “Sunt dispus să-mi risc viața pentru ideile și convingerile mele dacă este necesar, dar nu mă expun la pericole care nu sunt necesare”, a explicat el.

E greu de crezut că Soros va călca în Ungaria cât timp este Orban la putere, de teamă că propaganda lui agresivă ar putea inspira un atac fizic la adresa sa. “E destul de periculos fiindcă are niște adepți orbi, exact ca și Trump, și ar putea încerca să ajungă la mine”, a spus Soros.

Dar asta nu înseamnă că miliardarul face un pas înapoi. La câteva zile după discuția cu reporterul de la Guardian, Soros a avut o ședință cu echipa din conducerea fundației americane, iar discuția s-a axat pe cum ar putea munca lui să se adreseze realității politice alterate. Soros a făcut donații de 10 milioane de dolari unui program care să reducă rata crimelor provocate de ură în America.

Bugetul pentru 2020 al fundației americane a lui Soros a fost stabilit la 185 de milioane de dolari, aproape dublu față de cel din 2016. “Pentru moment, aceasta este criza încă nerezolvată a lumii dezvoltate care necesită cea mai mare atenție”, a explicat el.

Brexit și filantropie politică

Acuzat în repetate rânduri de interferențe în câmpul politic, George Soros n-a stat cu mâinile în buzunare nici în dezbaterea pe tema Brexit. În Anglia a fugit de naziști, în Anglia a învățat ce este lumea liberă și în Anglia a făcut avere – acest loc este special pentru el, iar Soros nu poate fi indiferent la ceea ce se întâmplă acolo. Dar miliardarul susține că implicarea lui este “filantropie politică”. “Brexit este un proces de dezintegrare care lovește ambele tabere. Și mai important, valorile europene pot fi cel mai bine apărate dacă două dintre ele sunt unite. Contribuțiile mele nu sunt folosite în scopuri partizane sau electorale. Au fost folosite pentru a educa publicul britanic”, își explică el intervenția în cazul Brexit.

Trump își sapă singur groapa

La finalul interviului, deși este foarte atent când vorbește despre adversarii săi, chiar și despre Orban, nu rezistă să nu-l pomenească din nou pe Trump, fără să-și ascunde disprețul: “Cred că e un scamator strălucit. Este împlinirea visului unui narcisist și asta îl împinge înainte.”

Soros nu-și ascunde disprețul față de Trump. “Își sapă singur groapa”, a declarat el. Foto: Wikimedia

Miliardarul crede că o combinație între o stimă de sine prea mare și nesiguranță l-au făcut pe președintele american să ia decizii teribile: “Într-un fel, suntem norocoși să-l avem, pentru că aceste contradicții interne ale lui îl fac propriul și cel mai rău inamic al său. Își sapă singur groapa din cauza dependenței de narcisismul lui.”

“Trebuie să acționăm chiar și atunci când situația pare fără speranță”

Soros spune că există semne că “fluxul se întoarce din nou” și enumeră dezbaterea privind suspendarea lui Trump se intensifică, alegerile europarlamentare de anul acesta în care naționaliștii n-au avut succesul de care se temeau mulți. Ca unul care a trecut prin ocupația nazistă și regimul comunist, Soros spune că lumea poate fi un loc mai bun, dar cu o condiție. “Depinde de noi toți. Nu putem aștepta ca lucrurile să fie drepte. Trebuie să acționăm conform principiilor noastre, chiar și atunci când situația pare fără speranță.”

Timpul nu este de partea lui Soros, însă e de așteptat ca fiul său în vârstă de 34 de ani, Alex, să preia conducerea fundațiilor. Shaun Walker l-a întrebat pe Soros dacă se teme de moarte. “Pierderea conștiinței este cea mai înspăimântătoare pentru o persoană ca mine, care e implicată în analizarea și în înțelegerea lumii. Dar a muri este consecința naturală a faptului că te-ai născut, așa că nu avem de ce să ne temem”, mărturisește miliardarul.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here