Lia Savonea atacă din nou Ministerul Justiției, de data asta pe tema MCV. Tudorel Toader îi sare în ajutor. Raluca Prună îi anunță pe Savonea și pe Toader că raportul MCV e un document al Comisiei Europene și CSM nu e abilitat să-și dea cu părerea despre conținutul raportului

Lia Savonea, Raluca Pruna, Tudorel Toader
Lia Savonea atacă Ministerul Justiției pe tema MCV, Tudorel Toader îi sare în ajutor. Raluca Prună îi dă cap în cap, explicându-le de ce bat câmpii - Foto: Captura TV, Facebook/Raluca Prună, Facebook/Tudorel Toader

Conflictul dintre Lia Savonea și Ana Birchall continuă, de data aceasta în jurul raportului MCV realizat de Comisia Europeană.

  • Reprezentanții comisiei au trimis raportul MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare în domeniul justiției) Ministerului Justiției, fiind un document clasificat ca secret de către Ministerul de Externe.

  • Este secret pentru că trebuie adoptat de forurile de conducere ale comisiei, această comunicare cu justiția din România se înscrie în termenii colaborării. 

  • Asta nu înseamnă că autoritățile europene dau posibilitatea unor actori interesați să compromită raportul înainte ca acesta să devină un document oficial.

Lia Savonea se plânge că a primit prea puțin timp pentru a analiza raportul și cere extinderea termenului cu o săptămână.

Raluca Prună o acuză pe judecătoarea din cercul de influență a lui Dragnea că vrea să interpreteze și să pună în scenă o dezbatere anti-europeană împotriva raportului MCV înainte ca acesta să devină un document oficial.

Clasificarea raportului MCV, reclamată sâmbătă de reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii, a generat o serie de contre între doi foşti miniştri de Justiţie, Raluca Prună şi Tudorel Toader. 

În timp ce Prună susţine că draftul de raport vine gata clasificat, fiind considerat secret de serviciu de către Ministrul Afacerilor Externe, Tudorel Toader susţine că niciodată nu a primit astfel de documente care să aibă caracter clasificat. 

Când oferă explicaţii despre procedura de consultare a raportului înaintea publicării, Raluca Prună vorbeşte, însă, despre ”document confidenţial”. Ca urmare, Tudorel Toader a scris pe Facebook: ”Poate să-i explice cineva Ralucăi Prună diferenţa dintre clasificat şi confidenţial”.

Raluca Prună a explicat, într-o postare pe Facebook, de ce raportul MCV vine clasificat și ce trebuie să facă autoritățile române cu acest raport:

”Lupta unora cu statul paralel, cutumele şi regulile nescrise în relaţiile cu partenerii ia uneori forme groteşti. Azi, CSM şi MCV. CSM cere nici mai mult nici mai puţin declasificarea draftului de raport MCV transmis de Comisia Europeană Ministerului Justitiei pentru comentarii. 

În plus, aşa ca şi Comisia Europeană să ştie că nu e de joacă, CSM cere prelungirea termenului pentru a face comentarii – cu o săptămână.

Câteva comentarii despre cum e de fapt cu consultarea prealabilă a autorităţilor române în privinţa raportului MCV:

  1. Întotdeauna, draftul de raport a fost trimis ca document confidenţial părţii române, pentru comentarii factuale. Nu a existat excepţie. Acest raport trebuie adoptat de colegiul de comisari şi prin urmare nu poate fi făcut public înainte de data adoptării. Nici măcar că aşa vrea judecătorul Lia Savonea.
  2. Întotdeauna termenul de consultare a autorităţilor române a fost scurt. Este o chestiune de curtoazie consultarea autorităţilor române şi, pentru cine are uzanţa relaţiilor internaţionale, ar fi ridicolă cererea de prelungire a termenului pentru ca (unii din) CSM să facă mise en scene’ul cu convocarea plenului. Plen pe care îl ignoră în chestiuni mult mai serioase, când chiar e necesar acest lucru.
  3. Refuzul de a comenta pe motiv de clasificare, termen, week-end sau umori are o consecinţă simplă: raportul va fi oricum adoptat, prin ratarea unei ocazii de a face comentarii factuale. Slavă cerului ca nu e posibil să sesizăm CCR cu un conflict juridic de natură constituțională între CSM şi Comisia Europeană, că această conducere a CSM asta ar fi făcut (fără convocarea plenului CSM, cel mai probabil)”, a scris Raluca Prună pe Facebook.

Raluca Prună, fost ministru al Justiției în guvernul tehnocrat, l-a atacat pe Tudorel Toader.

”Pentru un domn Toader, dacă vi-l amintiţi. Acum mai activ pe FB decât atunci când era ministru şi care îşi inventează acum o biografie de mare luptător într-ale transparenţei. Îi sugerez ca, în buna tradiţie, să şteargă postarea în care spune că niciodată draftul de raport MCV nu a fost confidenţial. E inexactă, ca să fiu elegantă. Eu cred că Toader nu a văzut vreun draft de raport MCV vreodată, că nu pare să-l fi interesat. Şi înainte să inducă acum opinia publică în eroare şi să se bage în seamă, îi reamintesc că domnia sa ţinea secret Raportul GRECO după ce fusese adoptat şi că numai presiunea publică enormă a făcut să fie «declasificat». Aşa că mai uşor cu transparenţa pe scări. Şi mai ușor cu lecţiile pe FB şi cu marile dezvăluiri – toate sunt istoria reinventată al unui mandat ruşinos la Ministerul Justiţiei”, a mai scris Prună.

Fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader a declarat că nu a primit astfel de documente clasificate.

“Se primeşte draftul de raport faţă de care pot fi făcute observaţii. Ulterior, se transmite forma finală. Nu am primit astfel de rapoarte clasificate”,  declarat Toader, citat de News.ro.

Ulterior, Raluca Prună a revenit cu precizări pe Facebook.

”Întotdeauna draftul de raport MCV vine deja clasificat la Ministerul Justiţiei, fiind calificat drept secret de serviciu de către Ministerul Afacerilor Externe. Am vrut sa fiu elegantă cu Toader care fie nu ştie ce spune, fie nu s-a uitat niciodată pe un astfel de draft, fie a încălcat obligaţiile legale care decurg din calificarea unui document ca secret de serviciu. Şi cu CSM care greşeşte ţinta atacului”, a mai scris Prună pe pagina sa de Facebook.

Tudorel Toader, a scris, într-o postare pe Facebook. ”Poate să îi explice cineva Ralucăi Prună care este diferenţa dintre clasificat şi confidențial, aşa simplu ca să înţeleagă?”

Reprezentanţii CSM anunţă că Ministerul Justiţiei a solicitat, vineri seară, ca până sâmbătă la prânz un membru al Consiliului sau un reprezentant autorizat să participe la o întâlnire pentru dezbaterea Raportului MCV pe 2019, informând totodată că raportul are regimul unui document clasificat.

“Precizăm că este fără precedent şi inadmisibil pentru exercitarea prerogativelor constituţionale ale Consiliului ca Raportul MCV să poată fi consultat de către membri în regimul unui document clasificat şi într-o perioadă atât de scurtă, aspect ce conduce la imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către membrii care nu au acces la informaţii clasificate”, arată CSM.

Instituţia solicită public transmiterea prin intermediul Ministerului Justiție a solicitării de prelungire a termenului acordat la o săptămână şi declasificarea documentului pentru garantarea accesului la informaţie al tuturor membrilor Consiliului.

“În cursul serii de 18 octombrie 2019, ora 20:16, a fost transmisă preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, de către Ministerul Justiţiei, prin intermediul corespondenţei electronice, solicitarea ca până la data de 19 octombrie 2019, ora 12:00 un membru al Consiliului sau un reprezentant autorizat să participe la sediul ministerului la întâlnirea organizată în scopul dezbaterii Raportului MCV pentru anul 2019”, se arată într-un comunicat de presă transmis, sâmbătă, de Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media din cadrul CSM.

Conform sursei citate, Ministerul Justiţiei a informat prin aceeaşi corespondenţă că raportul are regimul unui document clasificat şi poate fi consultat numai la sediul ministerului, iar participanţii la întâlnirea organizată trebuie să fie autorizaţi pentru a avea acces la informaţii clasificate.    

Reprezentanţii CSM susţin că clasificarea Raportului MCV în regimul unui document secret, deşi acesta poate avea cel mult caracterul unui document nepublic, conduce către presupunerea rezonabilă că acest demers nu a fost efectuat cu respectarea tuturor condiţiilor impuse de Legea nr. 182/2002 privind documentele clasificate.

De asemenea, ei spun că acordarea unui termen de câteva ore pentru desemnarea unui reprezentant al Consiliului în vederea participării la dezbaterea Raportului MCV, cunoscute fiind prevederile legale ce stabilesc modul de întrunire al membrilor Consiliului şi cvorumul necesar desfăşurării lucrărilor, reprezintă în fapt o modalitate de lucru prin care se urmăreşte excluderea Consiliului din procedura formulării observaţiilor cu privire la concluziile raportului şi naşte o legitimă îngrijorarea cu privire la modalitatea de abordare, analiză şi gestionarea a celorlalte aspecte esenţiale pentru funcţionarea justiţiei utilizată de Ministerul Justiţiei.

“Reamintim pe această cale opiniei publice că întotdeauna Consiliul Superior al Magistraturii şi-a îndeplinit atribuţiile ce îi revin în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, sens în care a dat de fiecare dată dovadă de implicare prin contribuţii periodice la raportările naţionale privind progresele efectuate şi a participat la toate reuniunile organizate fie cu ocazia Misiunilor de evaluare ale CE, fie în cadrul Comisiei MCV sau la orice alte discuţii pe aceste teme de interes major”, mai scrie în comunicat.

Ca urmare, CSM solicită, în mod public, transmiterea prin intermediul Ministerului Justiţiei, în calitate de punct de contact în cadrul MCV, a solicitării de prelungire a termenului acordat la o săptămână şi declasificarea documentului pentru garantarea accesului la informaţie al tuturor membrilor Consiliului, în vederea formulării observaţiilor solicitate în acord cu principiile statuate prin Decizia de Instituire a MCV pentru România şi Bulgaria emisă în anul 2006.

Lia Savonea, președinta CSM, continuă atacurile asupra Ministerului de Justiție, condus de Ana Birchall, reprezentanta PSD care a decis să nu mai facă jocurile corupților din partidul condus de Viorica Dăncilă.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, vineri, noi precizări după ce a fost acuzat de Ana Birchall de ”uzurparea atribuţiilor Ministerului Justiţiei” şi afirmă că instituţia ”are îndatorirea de a se implica activ în aspectele care privesc autoritatea judecătorească”.

”Având în vedere informaţiile difuzate în spaţiul public referitoare la declaraţiile ministrului justiţiei, doamna Ana Birchall, cu privire la «uzurparea atribuţiilor Ministerului Justiţiei» de către Consiliul Superior al Magistraturii prin iniţierea sau modificarea unor acte normative în domeniul justiţiei, facem următoarele precizări: în baza rolului său de garant al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii are îndatorirea de a se implica activ în aspectele care privesc autoritatea judecătorească, în directă conlucrare cu celelalte puteri ale statului”, a transmis, vineri, CSM, printr-un comunicat de presă.

Sursa citată precizează că, în activitatea sa, Consiliul Superior al Magistraturii a promovat cooperarea interinstituţională, aceasta fiind esenţială pentru eficientizarea şi asigurarea unui înalt nivel de independenţă şi de transparenţă a sistemului judiciar, reprezentând un domeniu ce presupune efortul comun al tuturor puterilor statului, în limitele atribuţiilor ce le sunt conferite de Constituţie şi celelalte acte normative.

”Ca autoritate de rang constituţional, Consiliul Superior al Magistraturii a acţionat în virtutea principiului cooperării şi colaborării loiale între autorităţile statului, astfel cum acesta a fost constant promovat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Având în vedere rolul constituţional şi atribuţiile prevăzute de lege, activitatea Consiliului Superior al Magistraturii nu se poate limita la sesizările formulate în temeiul art. 38 alin. (5) din Legea nr. 317/2004. Astfel, Consiliul s-a implicat activ şi a cooperat cu autorităţile statului în toate domeniile care au vizat sistemul judiciar sau care au incidenţă în activitatea acestuia, formulând puncte de vedere referitoare la acte normative, participând la grupuri de lucru la invitaţia unor autorităţi sau la lucrările comisiilor permanente din Parlamentul României”, a mai transmis CSM.

Sursa citată afirmă că în acest context se înscriu şi demersurile Consiliului Superior al Magistraturii de iniţiere a unor propuneri de adoptare, modificare sau completare a unor acte normative, demersuri adresate subiecţilor de drept care au, potrivit Constituţiei, iniţiativă legislativă.

”Din această perspectivă, cooperarea autorităţii judecătoreşti cu autoritatea legislativă nu poate să fie limitată de către executiv, mai ales atâta vreme cât, în acord cu prevederile Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei a fost sesizat”, a mai transmis CSM.

Instituţia precizează că, în perioada 2008 – 2019, a formulat un număr de 108 sesizări către ministrul Justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii, modificării sau completării unor acte normative care aveau incidenţă în activitatea instanţelor şi parchetelor sau cu privire la personalul din sistemul justiţiei, altele decât legile justiţiei.

”O parte dintre aceste sesizări au fost transmise în urma analizării lucrărilor respective în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, iar o altă parte ca urmare a dezbaterilor din comisiile de specialitate ale Consiliului. Astfel de sesizări au fost transmise şi către Parlamentul României, având în vedere existenţa unor proiecte de acte normate aflate în dezbatere parlamentară. De asemenea, în baza principiului cooperării şi colaborării loiale între autorităţile statului, Consiliul Superior al Magistraturii a participat, prin reprezentanţii săi, la întâlnirile organizate atât de Ministerul Justiţiei, cât şi de alte ministere în scopul discutării unor proiecte de acte normative”, precizează CSM.

Consiliul a transmis că, doar în 2019, a participat la invitaţia Ministerului Justiţiei la întâlniri organizate în legătură cu O.U.G. nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană,  modificarea şi completarea Codului penal sau a Codului de procedură penală, Grupul de lucru pentru elaborarea proiectului de act normativ de asigurare a cadrului legal pentru aplicarea Regulamentului UE 2017/1939 – EPPO Parchet European, Grupul de lucru pentru elaborarea unui nou statut al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.

”Totodată, reprezentanţi ai Consiliului au participat la nivelul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale la întâlnirea în care s-au discutat aspecte vizând implementarea prevederilor Directivei 2019/1152 privind transparenţa şi previzibilitatea condiţiilor de muncă în Uniunea Europeană, iar la nivelul Ministerului Afacerilor Interne la un grup de lucru referitor la Protocolul privind asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor. De asemenea, în activitatea sa, în repetate rânduri, Consiliul a participat la lucrările comisiilor juridice din Parlamentul României, la invitaţia acestora, formulând, în anumite cazuri, şi propuneri de amendamente”, a mai transmis CSM.

Consiliul exemplifică participarea la şedinţele comisiilor juridice în legătură cu proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sau în legătură cu propunerea legislativă privind eliminarea pensiilor de serviciu pentru deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, poliţişti, funcţionari publici cu statutul special, funcţionari publici parlamentari, membrii corpului diplomatic şi consular al României, membrii Curţii Constituţionale şi personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România.

”Toate aceste demersuri au fost realizate în exercitarea rolului constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenţei justiţiei, în scopul îmbunătăţirii cadrului normativ necesar bunei desfăşurări a activităţii judecătorilor şi procurorilor, fără a se putea susţine că au fost depăşite competenţele prevăzute de lege”, a mai transmis CSM.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, în 9 octombrie, după ce a fost acuzat de ministrul Justiţiei, Ana Birchall, că a ”uzurpat atribuţiile Ministerului Justiţiei” că, prin lege, CSM are prerogativa de a formula propuneri legislative, ”de care a uzat dintotdeauna în scopul îmbunătăţirii cadrului normativ necesar bunei desfăşurări a activităţii judecătorilor şi procurorilor”.

Anterior, în aceeaşi zi, Ana Birchall a acuzat CSM de ”uzurparea atribuţiilor Ministerului Justiţiei”.

”Legat de multele întrebări pe care le-am primit în aceste zile privind analiza noastră pe GRECO şi MCV vă pot spune că – aşa cum am comunicat de altfel- noi aşteptăm un punct de vedere de la CSM, dar se pare că Consiliul era preocupat să modifice legea ANI, uzurpând, de altfel, atribuţiile Ministerului Justiţiei şi trimiţând direct la comisia din Senat. Am am solicitat public şi scris aceste clarificări pentru că este datoria mea în calitate de ministru al Justiţiei să apăr atribuţiile şi reputaţia Ministerului Justiţiei”, a declarat Ana Birchall.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here