Noua Curte Constituțională și raportul de forțe. Cum va afecta democrația din România?

Curtea Constitutionala Romania

Trei noi judecători au intrat în CCR înainte de alegerile europarlamentare din 26 mai. Din cauza tensiunilor politice, subiectul CCR a căzut pe planul doi, dar așa cum ne-am obișnuit în ultimii ani, judecătorii acestei curți pot amenința democrația din România la modul cel mai serios.

Prima decizie majoră a noii echipe a CCR a fost admiterea conflictului instituțional dintre Parlament și ICCJ pe tema constituirii completurilor de trei judecători specializate pe cazuri de corupție.

Judecătorii CCR au constantat existența acestui conflict până în luna ianuarie 2019, atunci când conducerea ICCJ a hotărât înființarea completurilor specializate.

Mai mulți politicieni acuzați de corupție pot cere rejudecarea proceselor dacă acestea nu au o sentință definitivă. Unul dintre beneficiarii acestei decizii controversate a CCR este și Darius Vâlcov, mâna dreaptă a lui Dragnea, al cărui proces în care are o condamnare la opt ani de închisoare în prima instanță ar putea fi rejudecat.

Această decizie nu afectează dosarele care au decizii definitive cum este cel al lui Liviu Dragnea, dar nu trebuie uitat că deputatul Florin Iordache a făcut plângere la CCR pentru constatarea conflictului exact cu scopul de a-l salva pe șeful său politic Liviu Dragnea.

Decizia de admitere a conflictului a fost luată cu cu un vot de 5-4. Judecătorii CCR care au votat pentru salvarea corupților sunt: Valer Dorneanu, președintele CCR, Marian Enache, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Varga Attila.

Împotriva admiterii au votat: Simina Tănăsescu, Livia Stanciu, Daniel Morar și Mona Pivniceru.

Cine sunt judecătorii CCR?

Valer Dorneanu, președintele CCR, 75 de ani, a fost propus și susținut politic de PSD, votat de Camera Deputaților în anul 2013, cu un mandat întreg de nouă ani care expiră în 2022.

Caracterizare. Judecătorul Valer Dorneanu este un soldat credincios al partidului, fost consilier al lui Ion Iliescu.

Din poziția de președinte al CCR a condus asaltul asupra sistemului de justiție pentru a crea o cale pentru ca Liviu Dragnea, președintele PSD, să scape de închisoare în dosarele de corupție.

De mandatul lui Valer Dorneanu se leagă prăbușirea încrederii opiniei publice în CCR, implicarea instituției în lupta politică și pierderea de către aceasta a respectului de care se bucura în rândul instituțiilor europene.

Marian Enache, 65 de ani, a fost propus și susținut politic de PSD, votat judecător CCR în 2016 de Senat pentru un mandat de nouă ani care expiră în 2025.

Caracterizare. Marian Enache este un alt soldat credincios al PSD care a făcut parte din cercul de putere al lui Ion Iliescu. Acesta a fost parlamentar FSN, începând cu legislatura 1990-1992. Este cel mai important aliat al lui Valer Dorneanu.

Gheorghe Stan, 46 de ani, a fost propus și susținut politic de PSD, votat judecător CCR în 2019 de Camera Deputaților cu un mandat întreg de nouă ani care expiră în 2028.

Caracterizare. Fostul șef al Secției Speciale de Investigare a Magistraților este un procuror care s-a predat puterii politice. A fost implicat în anchetarea Laurei Codruța Kovesi, fost șef DNA, a fost implicat și în încercările disperate ale acestei secții constituite ca efect al atacului PSD la Justiție în încercarea de a pune mâna pe Dosarul TelDrum în care Liviu Dragnea e cercetat pentru corupție. A fost un procuror manevrat de unii lideri PSD care vor încerca să-l folosească în continuare.

Cristian Deliorga, 62 de ani, a fost propus și susținut politic de PSD, votat judecător CCR de Senat în 2019 cu un mandat întreg de nouă ani care expiră în 2028.

Caracterizare. Procuror la Curtea de Apel din Constanța, Cristian Deliorga are o adaptabilitate ieșită din comun. El este cel care a propulsat-o pe Adina Florea, procuror adjunct al secției de investigare a magistraților și cea nominalizată de Tudorel Toader pentru poziția de procuror-șef DNA.

Domnul Deliorga a concurat pentru nominalizarea de la Senat cu Theodor Meleșcanu, actualul ministru de Externe, dar ultimul nu a avut susținerea lui Liviu Dragnea, iar Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE, nu a vrut să irosească muniție într-un conflict cu o miză mică în comparație cu cursa prezidențială.

Cristian Deliorga are o culoare politică mult mai estompată în comparație cu Dorneanu, Enache și are o construcție profesională mai solidă, deși controversată, ca Gheorghe Stan. Conform propriilor declarații din timpul audierilor, legătura sa cu PSD e una pe bază de interes, sugerând că ea se poate schimba în timp.

Mona Pivniceru, 61 de ani, a fost propusă și susținută politic de USL (alința dintre PSD și PNL), votată judecător CCR de Senat în 2013 cu un mandat întreg de nouă ani care expiră în 2022.

Caracterizare. Mona Pivniceru e judecător CCR de șase ani, iar evoluția domniei sale e una sinoasă, în prezent, există câteva indicii că se află pe o poziție nu atât de pro PSD. Mona Pivniceru a votat pentru revocarea Laurei Codruța Kovesi din poziția de procuror-șef al DNA, forțând mâna președintelui Iohannis, alături de judecătorii Dorneanu, Enache, Maya Teodoriu, Petre Lăzăroiu și Varga Attila.

Varga Attila, 56 de ani, a fost propus și susținut politic de UDMR, votat judecător CCR de Camera Deputaților în 2016 cu un mandat întreg de nouă ani care expiră în 2025.

Caracterizare. Domnul Varga Attila a fost deputat UDMR. În general, a votat cu tabăra PSD, făcând parte din majoritatea de șase judecători care a susținut revocarea procurorului-șef DNA Laura Codruța Kovesi.

Legăturile judecătorului cu UDMR sunt puternice și, în CCR, poziția domniei sale este asemănătoare cu cea a formațiunii maghiare din Parlament.

Simina Tănăsescu, 51 de ani, a fost propusă și susținută politic de președintele Klaus Iohannis, numită judecător CCR în 2019 cu un mandat întreg de nouă ani care expiră în 2028.

Caracterizare. Doamna Tănăsescu e singurul expert în Drept Constituțional dintre cei nouă judecători ai CCR. A fost consiliera președintelui Klaus Iohannis, are un doctorat în domeniu și predă la Facultatea de Drept.

E de așteptat ca Simina Tănăsescu să-și folosească cunoștințele pentru a deteriora atacul asupra sistemului de justiție condus de Valer Dorneanu și pentru ca încrederea publiculi în CCR să fie recâștigată.

Daniel Morar, 53 de ani, propus și susținut politic de presedintele Traian Basescu, numit judecător CCR în 2013 cu un mandat întreg de nouă ani care expiră în 2022.

Caracterizare. Domnul Morar a fost procuror-șef DNA înaintea Laurei Codruța Kovesi. Multă vreme, acțiunile domniei sale au fost justificate de o competiție personală cu doamna Kovesi. Este artizanul din spatele denunțării protocoalelor de colaborare dintre SRI și DNA. A făcut opinie separată atunci când CCR a votat denunțarea acestora, considerând că probele din dosarele realizate cu ajutorul ofițerilor SRI trebuie anulate.

Decizia CCR a decis că un protocol dintre Parchetul General și SRI a fost neconstituțional, cel din 2009, iar unul parțial neconstituțional, e vorba de protocolul din 2016. CCR a lăsat la latitudinea judecătorilor să hotărască dacă înlătură sau nu probe din dosare.   

Livia Stanciu, 63 de ani, a fost propusă și susținută politic de președintele Klaus Iohannis, numită judecător CCR în 2016 cu un mandat întreg de nouă ani care expiră în 2025.

Caracterizare. Fostul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție a reprezentat un reper de profesionalism în cei trei ani de activitate, vocea domniei sale fiind una izolată într-o instituție atât de politizată.

Marea reușită a doamnei Stanciu a fost curajul de a scrie opinii contrare majorității și de a le face cunoscute publicului. Prima sa opinie contrară din postura de judecător al CCR a fost cenzurată de Valer Dorneanu, președintele CCR. O instanță de contencios administrativ a decis că acesta e un abuz și a cerut ca opiniile contrare ale judecătorilor CCR să fie publicate.

Raportul de forțe în noul CCR

În anul 2022, trei judecători își vor încheia mandatele: Valer Dorneanu (votat de Camera Deptaților), Mona Pivniceru (votată de Senat) și Daniel Morar (numit de fostul președinte Traian Băsescu).

În cazul în care președintele Klaus Iohannis câștigă un al doilea mandat va reuși ca peste doi ani să aibă privilegiul unei noi numiri la CCR, numărul judecătorilor aleși de el, ridicându-se la trei. Acum, sunt doi: doamna Livia Stanciu și doamna Simina Tănăsescu.

Mai mult, o prăbușire a PSD în alegerile din 2020, ar reprezenta o rară posibilitatea ca din 2022, CCR să aibă o majoritate liberal-progresistă, atașată valorilor Uniunii Europene, o majoritate care ar putea să funcționeze până în 2025 când, din nou, trei judecători își termină mandatul.

În acest moment, raportul politic de forțe din interiorul CCR arată astfel: patru judecători PSD (Dorneanu, Enache, Stan, Deliorga), doi judecători nehotărâți, care negociază cu Valer Dorneanu, președintele CCR (Pivniceru și Varga Attila), un judecător care are propria agendă profesional-politică (Daniel Morar) și doi judecători liberali (Tănăsescu și Stanciu).

Dar, PSD e un partid care, după alegerile din 26 mai, se află în disoluție. Singurul cârlig care-l mai ține pe linia de plutire e guvernarea.

După aceste alegeri și trecerea referendumului pentru Justiție, influența politică a lui Klaus Iohannis a crescut, devenind cu adevărat cel mai puternic om din România.

Într-o astfel de situație, Valer Dorneanu și majoritatea PSD din Curtea Constituțională vor răspunde mai greu la comenzi politice venite dinspre partid sau nu vor răspunde deloc.

După deciziile controversate luate în ultimii doi ani, reacțiile GRECO și cele ale Comisiei de la Veneția, reacțiile oficialilor europeni, CCR, în mandatul lui Valer Dorneanu, e o instituție care s-a compromis.

În plus, criza constituțională din Republica Moldova, unde curtea  locală era controlată total de Vladimir Plahotniuc, un lider politic fugar, va produce efecte și la București.

Modelul de control politic al CCM pus în practică de Plahotniuc la Chișinău se asemăna mult, păstrând proporțiile, cu modelul pe care-l implementase Liviu Dragnea la București.

Deciziile “definitive” ale Curții Constituționale din Moldova, total aberante și nedemocratice care, pentru o scurtă perioadă de timp, au produs o lovitură de stat au dat și dau mult de gândit Comisiei de la Veneția.

Reprezentanții acestui organism, dar și lideri politici din Uniunea Europeană au realizat că instituții chemate să ofere garanții în ce privește respectarea legii și a funcționării statului de drept se pot transforma în arme care ucid orice formă de democrație.

E de așteptat ca în viitorul apropiat să existe un efort la nivel european pentru a fi impusă o reformă a curților constituționale din estul Europei.

Cum va arăta ea, care vor fi mijloacele prin care va fi implementată o astfel de reformă rămâne de văzut, dar conform mai multor surse ceea ce s-a întâmplat la București și Chișinău a reprezentat un semnal de alarmă.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here