România se pregătește de ieșirea din izolare și intrarea în criza economică. Ce a mers bine, ce a mers prost până acum? 

Epidemie, Bucuresti
Ieșirea din izolare nu va însemna nicidecum sfârșitul calvarului. Refacerea economiei va dura câțiva ani. Imagine din București, aprilie 2020 - Foto: Politiknews.ro

România se află în stare de urgență de aproape 60 de zile. În data de 15 mai, la împlinirea termenului, se vor ridica restricțiile de deplasare în interiorul localităților și nu va mai fi nevoie de declarație pentru ieșirea din casă.

Plecarea din localitate va fi în continuare reglementată, dar și în această situație, regulile nu vor fi atât de stricte. Starea de urgență se va încheia, guvernul impunând doar una de alertă.

În data de 9 mai, în România se înregistrau peste 15.500 de cazuri de persoane infectate cu coronavirus dintre care peste 900 au decedat (mai precis 929). Se vindecaseră aproape 7.000 de persoane, una dintre cele mai ridicate rate de însănătoșire din Europa calculată la numărul de cazuri, aproximativ 45%.

Din păcate, nici autoritățile, nici datele statistice, nici experții din domeniul sănătății nu pot să spună dacă țara noastră a trecut peste vârful epidemiei.

Privind și analizând datele, se poate spune că suntem, oarecum, pe un anumit platou, cu o medie de 300 de noi îmbolnăviri pe zi, în condițiile în care s-a ajuns la un număr de 10.000 de testări în 24 de ore.

În ce privește decesele, aici situația e mult mai complicată. Raportările nu sunt ritmice și acoperă perioade lungi. Nu se poate compara mortalitatea lunară din acest an cu media lunară a mortalității din anii trecuți pentru că INS (Institutul Național pentru Statistică) nu a făcut încă astfel de calcule.

Ca prin minune, sistemul de sănătate nu s-a prăbușit

Cu toate aceste neajunsuri, în opinia mea, se poate spune că autoritățile din România au ținut epidemia sub control. Măsurile luate au fost aspre pentru populație, au provocat suferință și s-au înregistrat unele abuzuri din partea forțelor de ordine, dar până la urmă au dat rezultate. 

Sistemul de sănătate nu s-a prăbușit sub povara unui număr mare de îmbolnăviri, iar această lipsă de presiune s-a văzut în faptul că persoanele infectate au putut fi tratate, supravegheate, multe dintre ele s-au însănătoșit.

În 15 martie, orizontul era mult mai întunecat. Schimbarea lui Victor Costache de la conducerea Ministerului Sănătății a fost o decizie bună și importantă. Nelu Tătaru, înlocuitorul acestuia, s-a descurcat bine și, cumva, a ținut situația sub control. 

De la un guvern bezmetic, intrat în carantină din cauza lui Vergil Chițac, un senator PNL infectat care a participat la un eveniment oficial, s-a ajuns încet la o anume coerență. 

Marcel Vela a fost o vulnerabilitate, Streinu Cercel, o dezamăgire

În opinia mea, un rol pozitiv l-a avut și Klaus Iohannis care a pus presiune pe guvern, a reușit să comunice cu publicul, a fost hotărât, dar și convingător. O vulnerabilitate a guvernului a reprezentat-o ministrul de Interne Marcel Vela care nu s-a ridicat la nivelul cerut, mesajele sale au indus multă confuzie în rândul opiniei publice și chiar a pus în pericol populație prin acel pact inconștient cu BOR din perioada Paștelui.

Marcel Vela, Ministerul de Interne
Marcel Vela, ministrul de Interne, a creat confuzie prin declarațiile sale și prin felul neclar în care anunța măsurile guvenului. Aici ține un discurs după ce a însoțit un convoi cu ajutoare pentru Republica Moldova – Foto: Captura video Ministerul de Interne

Deși a intrat în această criză puternic contestat de o parte a opiniei publice, Raed Arafat a transmis încredere și a coordonat cu profesionalism sistemul pentru situații de urgență. Personal, l-am criticat în dese rânduri și îmi mențin poziția cu privire la intervenția de la Club Colectiv, dar și eșecul de după, dar asta nu înseamnă că nu trebuie remarcat comportamentul din această nouă situație.

O mare dezamăgire a fost medicul Adrian Streinu Cercel, director al Institutului Matei Balș, specializat în tratarea și combaterea epidemiilor. Domnia sa nu a rezistat presiunii și a spus multe prostii, în final compromițându-se și fiind schimbat din funcția de șef al comisiei din Ministerul Sănătății specializate în combaterea epidemiei.

Vara încetinește virusul, iar al doilea val, mai slab ca primul

Un studiu realizat de cercetătorii de la Harvard arată că răspândirea noului virus va fi încetinită de venirea verii, dar din păcate nu va dispărea. În același studiu se arată că va exista un al doilea val, începând cu luna septembrie, cu un punct de maximum în ianuarie 2021, iar indicele de răspândire a epidemiei va trece doar sporadic de cifra 1. Adică, în termeni strict statistici, nu toate persoanele infectate vor transmite virusul mai departe altor persoane. Asta înseamnă că tendința va fi ca epidemia să se stingă, dar nu mai devreme de vara anului 2021. Dacă la asta se adaugă și faptul că există deja tratamente eficiente, cum ar fi cel cu plasmă, cel cu Remdesivir, dar și unele care se află în faze finale de testare, putem spune că ce a fost mai rău în privința epidemie a trecut.

Studiu Harvard
Proiecția indicelui de răspândire a bolii în România în funcție de temperatura aerului pentru perioada următoare. Un coeficient de contaminare peste cifra 1 înseamnă pericol – Foto: Grafic Harvard CRW

Din păcate, ce a fost mai rău în privința economiei abia acum începe. Ridicarea interdicțiilor de deplasare îi va face pe oameni să constate că ieșirea din case nu este echivalentă cu întoarcerea la viața pe care o știau înainte de începutul epidemiei. O serie de afaceri rămân închise, cum ar fi restaurantele, mall-urile. Competițiile sportive se vor desfășura, în cea mai bună situație, fără spectatori, școlile, de asemenea, rămân închise și sute de mii de oameni și-au pierdut slujbele, iar pentru milioane viitorul este incert.

Cel puțin doi ani de criză economică

Iar această nouă realitate nu e numai în România, ci în întreaga lume. Cu toții am fost și vom fi afectați într-o măsură sau alta de această epidemie. Cu toată intervenția statelor, a instituțiilor financiare, cu toate măsurile de compensare a pierderilor, va fi o perioadă de cel puțin doi, trei ani în care contracția economică va produce multă suferință. Dacă ne uităm la criza economică precedentă, cea începută în 2008, se poate spune cu certitudine că va fi însoțită și de o criză politică.

Romania, munca epidemie
În perioada de izolare, în domeniul construcțiilor s-a muncit normal – Foto: Politiknews.ro

România are multe șanse să-și revină într-o perioadă scurtă de timp. În timpul epidemiei, măsurile luate de guvern nu au oprit de tot economia. Șantierele nu au fost oprite, agricultura nu s-a oprit, industria alimentară și comerțul cu alimente nu au fost afectate. Cele mai afectate au fost serviciile și nu neapărat zona productivă a societății. Indicele de mobilitate către locul de muncă, conform Google, era în România în prima săptămână din mai de -30%, iar în Germania de -20%, în condițiile în care Berlinul a ridicat treptat izolarea.

Deși ce a fost mai greu a trecut, pericolul rămâne. În săptămânile viitoare, o dată cu publicarea a tot mai multe studii și analize despre criza epidemică vom descoperi cu exactitate ravagiile făcute de acest virus și vom începe să ne pregătim mai bine pentru ca să nu mai trecem niciodată printr-o astfel de experiență tragică. 

 

2 COMENTARII

    • In Germania nu sunt la putere nemernici de tipul psd-alde-pro ro-udmr, acolo nu ajung sa conduca o tara javre corupte ca ccr, avocatul poporului, pontaci si ciolaci criminali. Germania nu are pe post de presa latrine tv, iar hotii stau la puscarie, nu prin Serbia sau in sparlament.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here