Virusul a fost creat în laborator, o teorie a conspirației care i-a sedus și pe unii oameni inteligenți. De ce este falsă și cum au căzut în capcană?

Virus, laborator
În data de 17 martie, la mai bine de două luni de la primul caz de îmbolnăvire confirmat oficial, e publicat în "Nature" primul studiu științific în care se demonstrează că noul virus nu a putut fi creat în la borator. În această perioadă, teoriile conspiraționiste au proliferat - Foto: Gerd Altman/Pixabay

Teoria că virusul care a generat epidemia COVID-19 a fost creat în laborator este cea mai răspândită atât în România cât și în străinătate.

E una falsă, dar asta nu înseamnă că nu a pus stăpânire pe mințile multor oameni.

Până acum, în întreaga lume sunt în lucru 24.000 de studii științifice și experimente legate de noul virus SARS-CoV-2, câteva dintre ele au avut ca obiect cercetarea structurii genetice a acestuia, iar concluzia a fost, în toate cazurile, că acesta nu e un virus creat în laborator.

Kristian Andersen, virusolog la Scripps Research Institute, împreună cu mai mulți cercetători din întreaga lume au publicat un studiu pe această temă în revista “Nature in Medicine”, în data de 17 martie 2020.

Kristian Andersen, virusolog
Kristian Andersen, virusolog, și echipa sa de cercetători au reușit să demonstreze că SARS-Cov-2 nu a fost creat în laborator – Foto: Twitter

Cercetarea, realizată de echipa de virusologi, a pornit exact de la premisa că noul virus a fost creat în laborator. S-au luat drept ipoteze de lucru toate elementele constitutive ale teoriei conspirației: 

  • faptul că Institutul de Virusologie din Wuhan se află în apropierea pieții de animale vii din oraș, locul din care a pornit epidemia; 
  • faptul că au existat încercări ale cercetătorilor de a crea noi viruși; 
  • s-au luat în calcul și accidentele de laborator raportate până atunci în care virușii au fost scăpați de sub control. Există un caz chiar cu virusul SARS care a fost scăpat, la un moment dat, dar care nu a generat îmbolnăviri;

“Pentru echipa mea a fost clar aproape peste noapte că virusul nu a fost creat în laborator”, a declarat virusologul Kristian Andersen pentru publicația “Science News”.

Pentru a crea un virus în laborator, cercetătorii au nevoie de un model, adică de un virus existent. 

Nimeni nu a reușit să creeze până acum o secvență genetică în mod artificial fără a porni de la un model existent. Ar fi ca și cum l-ai clona pe George Clooney din nimic, fără a folosi nicio celulă de-a lui, nicio o structură ADN. Ar ieși cel mult o figură din ceară, nicidecum ceva viu. 

„Datele genetice arată fără urmă de îndoială că SARS-CoV-2 nu derivă din nicio structură a vreunui virus cunoscut anterior”, a declarat virusologul Kristian Andersen pentru “Science News”.

Noul virus are extrem de multe elemente distincte, noi, care nu se regăsesc în baza de date ale virușilor cunoscuți până acum. Ca să vă imaginați mai ușor diferența dintre SARS-CoV-2 și un virus realizat în laborator, primul arată mai degrabă ca o creangă noduroasă căzută dintr-un stejar, pe când cel creat de om, în laborator, arăta întotdeauna ca o scândură, tăiată și șlefuită.

Mai mulți virusologi care au studiat noul inamic al omenirii au spus că acesta nu poate fi creat. 

„Nu este un virus pe care cineva l-ar fi putut concepe și dezvolta într-un laborator. Are prea multe caracteristici distincte, dintre care unele sunt chiar contraintuitive. Nu ai face acest lucru dacă ai încerca să faci un virus mortal”, a declarat Robert Garry, virusolog la Universitatea Tulane, din New Orleans, SUA, pentru publicația mai sus citată.

Particulele contaminate cu noul virus ajung în laringele oamenilor unde intră în contact cu celule de acolo. Aceste celule, pe suprafața lor, au receptori de tipul ACE-2 într-un număr foarte mare. 
SARS-CoV-2
SARS-Cov-2, noul virus care a infectat peste 2 milioane de oameni și a ucis peste 130.000 – Foto: Gerd Altman, Pixabay

Receptorii de la suprafața celulelor au ca funcție biologică trecerea substanțelor chimice în interiorul acestora, dar au și rolul de a intra în contact cu celelalte celule.

„Acest virus are o proteină de suprafață care este pregătită să blocheze acel receptor ACE-2, putând astfel să-și transfere ADN-ul în celulă”, a declarat virusologul Johnathan Ball, de la Universitatea Nottingham, citat de cotidianul britanic “The Guardian”.

Dar aici e și slăbiciunea acestui virus – proteina de suprafață e extrem de volatilă. Dispare la primul contact cu apa mai caldă de 30 de grade Celsius, cu alcoolul sanitar, clorul sau orice tip de săpun. Nicio armată din lume n-ar irosi fonduri imense pentru a crea ceva atât de fragil.

Paradoxul la care făcea referire și cercetătorul Robert Garry e că nimeni nu și-ar bate capul să facă un astfel de virus. E ca și cum ai investi miliarde de dolari într-o armă care are 30% șanse să-și atingă ținta. Mai multe studii au arătat că în jur de 70% din cei contaminați cu noul virus nu au deloc simptome sau fac forme ușoare de gripă.  

Dar tocmai această slăbiciune a noului virus l-a făcut atât de periculos. Fiind slab a trecut de sistemul de apărare al persoanelor fragile din punct de vedere biologic, adică persoane lipsite de imunitate sau supraexpuse la o cantitate mare de viruși.

Noul virus se transmite în aglomerație și spații închise, primii afectați fiind oamenii în vârstă și cei care au afecțiuni asociate. De aceea, în primele zile ale epidemiei, evenimentele sportive, concertele, dar și casele de sănătate pentru persoane în vârstă au accelerat contaminarea.

Emma Hodcroft, un epidemiolog de la Universitate din Basel, Elveția a spus că “similitudinea SARS-CoV-2 cu virusurile care se găsesc în lilieci și pangolini este una dintre cele mai bune dovezi că virusul este natural. Ce s-a întâmplat acum a fost doar un alt tip de răspândire a unui virus de la animale la oameni. Este cea mai simplă și clară explicație pentru ceea ce vedem.” 

Până în acest moment, deși există mai multe teorii, cercetătorii  nu au dovezi certe care dintre cele două animale a fost sursa inițială a virusului.

Cu toate aceste dovezi, experimente, analize și studii publicate, unii oameni considerați inteligenți, cu pregătire superioară tind să creadă în teorii ale conspirației. De ce?

Victor Voicu, conspiraționist
Victor Voicu, membru al Academiei Române și profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, este un susținător și promotor al teoriei conspirației cum că noul virus a fost creat în laborator și folosit ca armă biologică – Foto: Captură Antena 3

Răspunsul este unul simplu. Cu cât este mai elaborată teoria, face referire la experți (chiar dacă îi inventează), este bogat și sugestiv ilustrată, oferă explicații la întrebările oamenilor și, mai ales, la temerile acestora, cu atât este mai crezută și mai distribuită pe rețelele sociale.

Teoriile conspiraționiste proliferează cel mai mult în intervalul de timp dintre un eveniment major și reacția documentată a autorităților și experților din domeniul respectiv. Teoriile conspiraționiste acoperă, în general, un vid de cunoaștere care se formează după declanșarea unui astfel de eveniment.

Teoriile legate de noul virus s-au dezvoltat și răspândit cu ușurință, odată cu virusul care a surprins nepregătită întreaga lume, în perioada în care cercetătorii îl analizau. Deși s-au mișcat cu rapiditate, le-a luat ceva timp să descompună secvența ADN, să o cerceteze, să caute originea virusului, să-l compare cu bazele de date existente, să scrie lucrări care se bazează pe fapte și experimente, iar acestea să fie verificată și, apoi, publicate. E un proces anevoios, care ia timp și niciun profesionist serios nu-și aruncă la gunoi o carieră de zeci de ani pe o lucrare superficială, neverificată care ar putea, în final, să-l compromită. 

“Eryn Newman, profesor la Australian National University,  a arătat că simpla prezență a unei imagini alături de o declarație crește încrederea noastră în acuratețea acesteia – chiar dacă imaginea respectivă este legată doar tangențial de enunț. O imagine generică a unui virus care însoțește unele afirmații despre un nou tratament, să zicem, deși nu poate oferi nicio dovadă a afirmației în sine, ne ajută să vizualizăm scenariul la modul general. Această fluiditate a enunțului reprezintă pentru mulți un argument puternic că respectiva afirmație este adevărată”, se arată într-un articol publicat de BBC.com.

Dacă la asta se mai adaugă aroganța, suficiența și trufia unora se ajunge la tristul episod petrecut în România, în care un oficial al Academiei Române a susținut public la un post de televiziune că virusul SARS-CoV-2, care a provocat epidemia, este “o armă biologică”.

Victor Voicu, 80 de ani, este secretar general al Academiei Române, general-maior și profesor universitar, șeful catedrei de Farmacologie Clinică, Toxicologie și Psihofarmacologie a Universității de Medicină Carol Davila din București.

VIDEO. Emisiunea Antena 3 în care Victor Voicu promovează teoria că noul virus este o armă bilogică.

De la o astfel de persoană te aștepți ca măcar să fi citit o parte din studiile și cercetările publicate dacă nu să fi coordonat chiar el o cercetare asupra noului virus. Dacă n-a citit și n-a cercetat, ar fi trebuit să aibă măcar reținerea omului de știință în a promova o opinie care se bazează exclusiv pe considerente personale.

Într-o perioadă de criză, din păcate, astfel de teorii și încercări de explicare bizare și lipsite de raționalitate proliferează. Conform unor experți, acesta e și un mod al oamenilor de a se apăra de necunoscut.

La asta adăugați propaganda și interesele unor entități care urmăresc să slăbească solidaritatea din societate, să slăbească rețelele sociale și instituțiile, astfel avem un tablou destul de complet al situației în care ne aflăm în ce privește înțelegerea fenomenului generat de virusul SARS-CoV-2.

 

1 COMENTARIU

  1. Teoria conspiratiei vine de la oamenii decazuti care n-au creat nimic bun in viata lor, decat talharii, spaga si coruptie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here